marți, 9 februarie 2010

O carte de suflet

Lăsând la o parte modestia, deloc potrivită zilelor noastre, ar fi cazul să-mi prezint şi propria carte. Cred că îşi poate găsi locul în acest spaţiu destinat forţei cuvintelor. Am ezitat de multe ori să-i fac publicitate, poate din teama si reţinerea specifice oricărui început. Dar au trecut deja 4 ani şi am regăsit-o, cu imensă fericire şi mulţumire sufletească, pe rafturile bibliotecilor...

Iată despre ce-i vorba:




Istoria gramaticii româneşti
      Geanina Cristina Butnariuc


"Biruit-au gândul..."

            Ca şi în alte domenii ale ştiinţei, sintezele, cu amploarea informaţiei, cu grandoarea construcţiei, cu vastitatea materialului stocat şi examinat, dar mai ales cu performanţa valorică şi însemnătatea cardinală a aportului la conturarea şi definirea fizionomiei etnice şi spiritualităţii unei naţiuni, sunt de o însemnătate, necesitate şi utilitate inestimabile pentru identificarea şi determinarea personalităţii unui popor, pentru inserarea contribuţiei sale în tezaurul civilizaţiei universale. O asemenea menire, semnificaţie şi finalitate, prin belşugul faptelor, erudiţia, realismul şi persuasivitatea comentariilor, are şi lucrarea de faţă.
            Dacă celelalte domenii ale peocupărilor filologice şi lingvistice dispun de abordări diacronice de anvergură, de cercetări şi lucrări de sinteză, aşa cum sunt ortografia, lexicografia, stilistica, prin contribuţiile lui Romulus Ionaşcu, Ovid Densusianu, Flora Şuteu, Luiza şi Mircea Seche, Iorgu Iordan, Ion Coteanu, Boris Cazacu, Dimitrie Macrea, Ştefan Munteanu, Ileana Oancea, Victor V. Grecu etc., în schimb, ceea ce este cu atât mai păgubitor şi regretabil, un domeniu de primordială însemnătate, ilustrat de un număr impresionant de lucrări, nu s-a bucurat de atenţia cuvenită, rămânând ignorat încă şi aşteptându-şi atât de necesara şi binevenita sinteză.
            În zarea urgenţei şi a valorii travaliului investigativ se înscrie şi cercetarea de faţă, hărăzită, prin virtuţile conceperii şi elaborării ei, să răspundă unui deziderat naţional. Iar standardele şi parametrii împlinirii ei o onorează cu prisosinţă. Pentru că, izbutire nu tocmai frecventă şi obişnuită în prestaţia unui proaspăt absolvent, este o lucrare cu totul aparte, care se individualizează prin valoarea aportului ei, realizată la exigenţele superiare ale cercetării ştiinţifice, corespunzător standardelor academice, cu raţionamente, opinii şi interpretări de mare profunzime şi veridicitate, cu un spirit critic de mare acuitate şi rafinament, beneficiind de privilegiul unui limbaj elevat, decantând personalitatea autoarei.
            Este o lucrare ce se recomandă prin ea însăşi. O operă ce  s-a ivit din îngemănarea vocaţiei de cercetător cu obsesia decantării adevărului şi patosul creaţiei ştiinţifice, reprezentând o contribuţie de seamă, necesară şi utilă pentru istoria filologiei şi lingvisticii româneşti.
            Iar reflecţia că această operă a fost, la origine, o strălucită teză de licenţă, pentru absolvirea apoteotică a studiilor universitare, îndeamnă la smerenie, la sporită cinstire şi speranţă...
                                                    Prof. dr. H. C. Victor V. Grecu
                                                Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

                                                               
          [Am reprodus mai sus fragmente din prefaţa lucrării, redactată de profesorul şi lingvistul Victor V. Grecu, omul care a ştiut întotdeauna să insufle studenţilor săi entuziasmul şi încrederea de care toţi avem nevoie la început de drum. Şi pentru aceasta îi voi fi mereu recunoscătoare.]                                   





Din introducere...

Existenţa gramaticii este meritul unor oameni de prim rang în cultura unui popor. Stadiul actual al gramaticii româneşti este rezultatul unui efort colectiv, de veacuri, al tuturor celor care, într-un mod mai mult sau mai puţin original, au abordat multiplele aspecte ale disciplinei. Ideile valoroase au fost transmise din generaţie în generaţie, de la o gramatică la alta, suferind, pe parcursul acestui traseu, diverse transformări, mai mult sau mai puţin viabile. Propunem, prin această lucrare, o călătorie pe traseul, adeseori sinuos, parcurs de gramatica românească de la originile sale până în prezent, oprindu-ne să admirăm, pe alocuri, operele monumentale înscrise în acest traseu de mari dimensiuni.
Adăugăm câteva precizări necesare la început de drum:
Singurele studii din trecutul nostru cultural care tratează acest subiect (istoricul sau evoluţia gramaticii româneşti) sunt: Romulus Ionaşcu, Gramaticii români. Tractat istoric despre evoluţiunea studiului gramaticei limbei române de la 1757 până astăzi, Iaşi, 1914; Iorgu Iordan, Scurt istoric al principalelor lucrări de gramatică românească, în Limbă şi literatură, II, 1956; Dimitrie Macrea, Cuvântul înainte la Gramatica limbii române, Editura Academiei, 1954 (ediţia I) şi Dimitrie Macrea, Gramatica limbii române, în Probleme ale structurii şi evoluţiei limbii române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982.
Dintre acestea, doar primul studiu citat, al lui Romulus Ionaşcu, prezintă o anumită complexitate, ocupând dimensiunile unui întreg volum şi tratând aproape toate gramaticile româneşti apărute până la începutul secolului al XX-lea. Volumul prezintă însă, la ora actuală, mai mult un interes documentar, fiind perimat atât din punct de vedere al exprimării, cât şi al metodei abordate (de înregistrare/consemnare propriu-zisă a elementelor de conţinut, uneori doar sub forma citatelor, fără aparatul tehnic comparativ necesar oricărei incursiuni în trecutul unei culturi). Celelalte studii, ale lui Iorgu Iordan şi Dimitrie Macrea, deşi mai actuale, prezintă dezavantajul spaţiului redus ce le-a fost acordat, reprezentând: un articol, o prefaţă, respectiv un capitol dintr-o lucrare lingvistică.
Articolul lui Iorgu Iordan, publicat în 1956, în Limbă şi literatură (transformat ulterior într-un capitol al lucrării sale, Limba română contemporană, ediţia a II-a, 1956), însumează nu mai mult de 34 de pagini şi tratează selectiv (după criteriul valoric) doar anumiţi autori. Este însă superior (prin raportare la Romulus Ionaşcu) aparatul tehnic de abordare şi prezentare a materialului.
Studiile lui Dimitrie Macrea sunt şi mai reduse cantitativ, explicaţiile rezumându-se la câteva afirmaţii generale despre anumite lucrări gramaticale. În plus, Cuvântul înainte la ediţia princeps a Gramaticii Academiei este redactat în termeni nefavorabili, trecutul nostru gramatical fiind, pe nedrept, devalorizat
            ............................................................................................................


Din cuprins...
Capitolul I – Începuturile gramaticii româneşti (1600-1780)
Primele încercări de gramatică în limba română
Prima gramatică completă a limbii române:
Gramatica lui Dimitrie Eustatievici
Gramatica lui Macarie
Prima gramatică românească redactată în limba latină:  
                         Gramatica de la Kalocsa
Capitolul II – Gramatica românească între 1780-1828
Iluminismul în cultura română
Prima gramatică românească tipărită (în limba latină):
Gramatica lui Samuil Micu şi Gheoghe Şincai
Prima gramatică românească tipărită în limba română:
Gramatica lui Ienăchiţă Văcărescu
Prima gramatică latinizantă scrisă în limba română:
Gramatica lui Radu Tempea
Gramatica lui Paul Iorgovici
Gramaticile lui Ion Budai-Deleanu
Gramatica lui Constantin Diaconovici Loga
Capitolul III – Gramatica românească între 1828-1877
Prima gramatică descriptivă şi normativă a limbii române:
Gramatica lui Ion Heliade Rădulescu
Prima gramatică românească academică:
Gramatica lui Timotei Cipariu
Capitolul IV – Gramatica românească între 1877-1918
Studiile de gramatică ale lui Alexandru Lambrior
Prima gramatică ştiinţifică a limbii române:
Gramatica lui Hariton Tiktin
Gramatica lui Alexandru Philippide
Capitolul V – Gramatica românească între 1918-1954
Scoala de la Cluj: Sextil Puşcariu
Şcoala de la Bucureşti: Alexandru Rosetti, Jacques Byck
Şcoala de la Iaşi: Iorgu Iordan.
Capitolul VI – Gramatica românească după 1954.
                                                         Între tradiţie şi inovaţie
Gramatica Academiei (ediţiile I, II)
Orientările moderne în gramatica românească
Ultima ediţie a Gramaticii Academiei (ediţia a III-a)




13 comentarii:

  1. Felicitari pentru cartea pe care ai scris-o! Stiu cata munca ai depus, dar satisfactiile sunt pe masura...

    RăspundețiȘtergere
  2. Geniala mea colega, te felicit, ca de obicei, si iti doresc mult succes in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  3. Felicitari pentru pasiunea ta! stiu cata munca se ascunde in spatele unei carti! la mai multe!

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc tuturor pentru felicitari! Cartea aceasta continua sa-si surprinda propriul autor! Caci, cu fiecare an, ea pare sa intinereasca. Acesta este oare destinul cartilor?! Ele devin, cu timpul, tot mai frumoase, tot mai interesante, tot mai cautate... Ciudat sentiment pentru autori: am impresia ca raman cumva in urma ei...

    RăspundețiȘtergere
  5. Frumoase îndeletnici ai! Mult succes.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ma bucur din suflet pentru cartea Dvs. Pe cand una noua?

    RăspundețiȘtergere
  7. Fericirea publicarii primei carti a avut pt. mine un gust atat de amar, incat nu m-am mai gandit la o a doua. Dar poate ar trebui sa incep s-o fac. Intre timp, am patruns in domeniul editorial si as putea evita unele neplaceri de care m-am lovit la prima incercare. Multumesc pentru intrebare! :) O sa ma gandesc la raspuns....

    RăspundețiȘtergere
  8. Buna Ziua!
    Eu sunt Vlad, unul dintre membrii Radio Whisper, un radio anti-manele dedicat bloggerilor si nu numai.
    Am vizionat cu atentie blogul tau si vreau sa spun ca am fost foarte fascinat de ceea ce am gasit. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Încep sa îl citesc cu drag.
    Noi promovam la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tau ; am specificat sursa articolului si am deschis si un subiect pe baza acestuia. Daca doresti, poti sa ne recomanzi orice articol si noi îl vom promova.
    Cu scuzele de rigoare pentru acest mesaj de tip spam,acest mesaj este dedicat tie si la cei care merita care ii citim aproape zi de zi.
    Ne-ar face placere, de asemenea, sa stim ca ai dori sa ne sustii în acest proiect de radio si sa accepti o eventuala colaborare.
    Pe Radio Whisper se difuzeaza toate genurile de muzica, exceptând manele si piesele necenzurate, avem si câteva emisiuni, stiri etc. Ne-am propus sa realizam un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de sustinerea si ajutorul tau si al celorlalti colegi bloggeri. Dorim sa cream o echipa numeroasa, de oameni cu un talent aparte si m-am gândit ca, poate, ai vrea sa ni te alaturi si sa colaboram, binenteles, pe unul dintre domeniile care îti place. Dorim, de asemenea,sa iti acordam un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile si modul de a gândi al bloggerilor si al ascultatorilor nostri.
    Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tau si sa ne dai add la id-ul asculta.whisper sau un email asculta.whisper@yahoo.com pentru a discuta mai multe.www.radiowhisper.com
    Multumesc,Cu stima Vlad!

    RăspundețiȘtergere
  9. Felicitari! Sper ca volumul sa dainuie peste veacuri ca si cele ale marilor autori mentionati aici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Elena. Si eu sper acelasi lucru! Numai bine!

      Ștergere
  10. N-am gasit ceva mai frumos despre Blogger: Dans de cuvinte pe tot internetul!


    Feel free to surf to my homepage pensiuni

    RăspundețiȘtergere
  11. I am sure this article has touched all the internet visitors, its really really nice article on building up new website.


    Feel free to visit my homepage; Visit This Link

    RăspundețiȘtergere
  12. I'm not sure where you're getting your information, but great topic.
    I needs to spend some time learning more or understanding more.
    Thanks for great info I was looking for this info for my mission.

    Look into my webpage ... quest bars

    RăspundețiȘtergere